FODMAP-urile sunt carbohidrați fermentați rapid care pot fi absorbiți cu greutate.
Fructoza în exces față de glucoză
gasită în anumite fructe, miere și siropuri de porumb cu nivel ridicat de fructoză.
Fructoza e o monozaharidă, cea mai mică FODMAP, și care are cel mai mare efect de atracție a apei în intestin (altfel spus, osmoză).
Absorbția fructozei în intestinul subțire se bazează pe activitatea transportatorilor speciali de zahăr localizați în peretele intetinului subțire.
Majoritatea oamenilor absorb fructoza, însă 30-40% din ei (fie ei sănătoși sau persoane cu sindrom de colon iritabil) au o problemă în a absorbi excesul de fructoză.
Absorbția eficientă a fructozei este în prezență suficientă a glucozei, altfel avem ceea ce se numește exces de fructoză. Adică în doze mari, fructoza în exces este prost absorbită.
Excesul de fructoză – simptome
Fructoza atrage apă în intestin, deci simptomele cauzate de consumul mare, (la pacienții cu sindrom de colon iritabil) sunt diaree, dureri abdominale și balonări. Cercetările arată că simptomele acestea sunt prezente indiferent dacă e sau nu bine absorbită fructoza în exces.
Lactoza (găsită în lapte sau lactate)
Lactoza e o dizaharidă iar pentru a fi absorbită, trebuie desparțită în 2 unități unice de zahăr de enzima lactaza.
Această enzimă e localizată în intestinul subțire (în peretele acestuia).
Persoanele care au lipsă această enzimă, au malabsorbție a lactozei.
Simptome cauzate de lactoză
Lactoza care ajunge în intestinul gros neabsorbită atrage apă în acesta. E , de asemenea fermentată de bacteriile din intestin producând gaze. Acest lucru aduce cu sine simptome; diaree, balonări și dureri abdominale.
Polioli (sorbitol, manitol)
Intâlniți în unele fructe și legume, uneori adăugați ca îndulcitori artificiali.
Sorbitolul și manitolul sunt cei mai deși polioli din alimentație. Majoritatea persoanelor nu îi absorb complet în intestinul subțire.
Majoritatea pacienților cu sindrom de colon iritabil, au beneficii aduse de restricționarea sorbitolului în alimentație și numai puțini din cea a manitolului.
Simptome cauzate de polioli
Pentru că aceștia sunt mici (ca fructoza), atrag apa în intestin. Simptome obișnuite după consumul de alimente bogate în polioli (la pacienții cu sindrom de colon iritabil) sunt diareea și durerile abdominale.
Oligozaharide și galactozaharide – găsite în grâu, secară, legume, ceapă, usturoi și linte
Acestea reprezintă lanțuri de monozaharide pe care omul nu are enzime să le digere. Sunt universal malabsorbite și fermentate de bacterii în intestinul gros.
Simptome
Sunt malabsorbite de toți oamenii și e crezut că au un efect pozitiv asupra florei intestinale.
La pacienții cu sindrom de colon iritabil, gazele produse de fermentare pot produce discomfort excesiv, gaze, balonări.
Dacă simptomele vă permit, a include mici cantități de alimente bogate în oligozaharide, e o idee bună, pentru efectele benefice ale acestor carbohidrați asupra florei intestinale.
Pentru că aceștia sunt mici (ca fructoza), atrag apa în intestin. Simptome obișnuite după consumul de alimente bogate în polioli (la pacienții cu sindrom de colon iritabil) sunt diareea și durerile abdominale.
Cine malabsoarbe FODMAP-urile?
Oligozaharidele sunt malabsorbite de toată lumea, din cauza lipselor enzimelor necesare pentru a digera acești carbohidrați. Pacienții cu sindrom de colon iritabil pot experimenta simptome când consumă cantități mai mari de oligozaharide, datorită peretelui intestinal sensibil al acestora.
Fructoza, lactoza și poliolii (sorbitol și manitol) sunt singurii absorbiți în unele persoane. Momentan se folosesc teste din respirație pentru detectarea malabsorbției pentru fructoză, lactoză și sorbitol.
Alte motive pentru care FODMAP-urile pot cauza simptome în pacienții cu sindrom de colon iritabil:
Hipersensibilitatea colonului – pacienții cu sindrom de colon iritabil pot produce mai mult gaz decâț cei fără iar colonul lor poate fi mai sensibil acestui gaz.
Suprapopularea cu bacterii în intestinul subțire. Unele persoane au bacterii care se găsesc natural în întestinul gros, urcate în intestinul subțire (așa numita suprapopulare bacteriană a intestinului subțire). O teorie este că atunci când aceste FODMAP-uri sunt fermentate de bacteriile din intestinul subțire, gazul produs umflă aceasta îngustă porțiune de intestin, cauzând discomfort, dureri abdominale și balonări.
Alte tipuri de carbohidrați
Fibre și carbohidrați rezistenți
Sunt șiruri mai lungi de carbohidrați care rezistă digestiei din intestinul subțire. Sunt importanți pentru formarea scaunului și funcționarea normală a întestinului gros. Fibrele și amidonul rezistent sunt esențiale în dieta tuturor.
Amidon
Amidonul e șiruri lungi de carbohidrați care sunt complet digerate și absorbite în intestinul subțire. Nu e obișnuit ca acestea să creeze probleme pacienților cu sindrom de colon iritabil.
Să nu uităm de a mânca sănătos în timpul restricțiilor
Fructe (cel puțin 2 porții / zi)
- 1 porție =
- 150g portocală (1 portocală medie)
- 150g struguri, căpșuni, pepene galben, ananas
- 150g (2 mici kiwi, mandarine)
- 125ml suc proaspăt stors de portocală
- 125ml suc de merișoare
Lactate (2-3 porții / zi)
- 1 porție =
- 250ml lapte (fără lactoză în cazul malabsorbției lactatelor)
- 200g iaurt (fără lactoză în cazul malabsorbției lactatelor)
- 40g cheddar / feta
- 250ml lapte din proteină de soia (cu cel puțin 100mg calciu la 100ml)
Grăsimi și extra-uri (limitați consumul)
- uleiuri, margarină, biscuiți, tort, plăcinte, chipsuri, înghețată, alcool
- Nota: grăsimile, cafeaua și alcoolul consumate în exces pot declanșa simptome
Carne, pește, păsări (1-2 porții / zi)
- 1 porție =
- 65-80g carne gătită, pui
- 80-100g pește proaspăt sau conservă
- 2 ouă
- 170g tofu, ferm sau tempeh
Pâine, cereale, orez, paste (cel puțin 4 porții / zi)
- 1 porție =
- 40g pâine fără gluten (dinkel)
- 90g orez fiert
- 90g paste fierte (fără gluten)
- 90g paste de orez fierte
- 120g ovăz gătit
- 75g quinoa gătită
- 30g cereale (orez expandat, sau fără grâu, fără fructe, fără gluten sau fructe confiate)
- Notă: grâul sau secara sunt o problemă numai când sunt ingredientul majoritar. Mici cantități ar trebui să fie tolerate.
DIETA LOW FODMAP
Se desfășoară sub supravegherea unui dietetician pentru 2-6 săptămâni.
REINTRODUCERE
Introduceri graduale a ingredientelor, din nou, sub supravegherea unui dietetician. Durează între 6-8 săptămâni.
DIETA ADAPTATĂ
Se interpretează rezultatele cu un dietetician, se repetă reintroduceri la alimente cu rezultate nesatisfăcătoare și se reintroduc alimente bazate pe răspuns simptomatic – se restricționează numai alimente sau FODMAP-uri a căror consum generează simptome
